Primul dintre obiectivele MADR (HG 25/6 ian.2010) este asigurarea securitatii alimentare. Securitatea alimentara exista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces fizic si economic la hrana suficienta cantitativ si calitativ, sanatoasa si diversificata pentru asigurarea elementelor nutritive care sa raspunda nevoilor lor de alimentatie pentru un stil de viata sanatoas si activ (World Food Summit- FAO 1996).
O definitie cel putin la fel de cuprinzatoare a fost data de prof. Mircea Bulgaru in cartea Dreptul de a manca. Conceptul securitatii alimentare este structurat pe trei componente: 1) produsul alimentar trebuie sa existe la dispozitia consumatorilor in cantitati (si calitate) suficiente; 2) oamenii trebuie sa aiba acces la alimente, sa aiba capacitatea economica de a-si cumpara/produce alimentele, iar in anumite conditii exceptionale sa fie asistati pentru a-si putea asigura hrana; 3) alimentele trebuie sa fie diversificate, sa contina nutrientii necesari asigurarii functiilor vitale, a cresterii si dezvoltarii normale, sa raspunda nevoilor lor de energie si de asemenea sa raspunda exigentelor de securitate a alimentului.
Daca oricare din aceste trei componente lipseste, con-ceptul de securitate alimentara nu este satisfacut. In esenta securitatea alimentara inseamna sa existe hrana (cantitate-calitate), sa fie accesibila (populatia peste pragul de saracie) si mancarea sa fie sanatoasa (diversificare, curata-netoxica etc).
Securi-tatea alimentara se poate referi numai la un sistem controlat de catre autoritatea care isi propune acest obiectiv si in cadrul caruia exista relatii economice-sociale-etc, ce nu pot fi influentate fundamental de catre factori externi sistemului. Nu putem vorbi de securitate alimentara intr-o localitate, intr-un judet si foarte interesant, dupa intrarea Romaniei in UE nici macar la nivelul tarii.
Asta pentru ca sistemul de referinta este reprezentat acum de piata europeana. Nu avem mere, struguri, piersici, ardei, rosii, cartofi, carne de porc? Nicio problema, tirurile din Grecia, Italia, Polonia, Olanda, Germania, Ungaria, etc, ne aprovizioneaza din plin! Deci exista mancare? Raspuns: da! Atat timp cat piata europeana (inclusiv Romania) este aprovizionata nu prea este o logica din partea UE sa ne sprijine sa mai producem si noi cate ceva de-ale gurii. Diferenta intre agricultura noastra si a celor din UE 25 se va amplifica si mai mult, din cauza unor iresponsabile negocieri ale contractului de asociere, a lipsei de viziune privind restructurarea agriculturii (piata, irigatii, cooperatie, exploatatii agricole etc), a politicilor constant haotic aplicate, a privatiunilor (comparative) la care este supus agricultorul roman.
Si totusi primul punct al securitatii alimentare este satisfacut! Alimente exista!/ Sa vedem daca sarmanii romani au si bani ca sa-si cumpere de-ale gurii. Economia romanesca este in cadere libera, firme private se inchid cu miile, serviciile publice fac disponibilizari masive, indicatorul numarului de someri s-a dat peste cap, insa multi nu mai sunt nici macar in evidente. Veniturile scad vertiginos pe ansamblu iar unele familii au ajuns la pragul disperarii. Statul nu poate face fata situatiei din lipsa de bani.UE ne lasa sa-i ajutam pe nevoiasi, sprijinind inclusiv financiar unele programe. Poate si pentru ca mancarea importata trebuie sa se vanda. Aici efortul guvernantilor (inconsistent din cauza lipsei banilor) are un usor efect asupra romanilor. Flerul imi spune ca fondul incurajarii acestor politici vizeaza mai mult viabilizarea pietei romanesti pentru valorificarea mancarii importate.
Nu sunt adeptul ideii ca mila pentru cei slabi este cel mai daunator viciu (Nietzche-Antichristul), insa daca aceasta este o regula in evolutia omenirii, atunci cu siguranta ea este aplicata acum la noi. Saracia atinge nivele ingrijoratoare atat la nivelul planetei (peste un miliard de oameni sufera de foame- Summit FAO 2009), dar si intr-o tara europeana: Romania (peste 500.000 cetateni si 3,2% din copiii sub 5 ani sufera de malnutritie!!!). ONU prin FAO, incearca sa controleze fenomenul prin actiuni complexe la scara mondiala. Ultima componenta a securitatii alimentare si anume alimente diversificate, sanatoase-netoxice este inexistenta in Romania.
Sumedenia de E-uri din mancare sunt adevarate otravuri care imbolnavesc romanii. Orice analize statistice confirma o crestere exponentiala (dupa89) a bolilor generate de mancarea otravita. De asemenea a luat amploare impachetarea in capsule de gelatina, sub forma